Angina este o durere in zona pieptului cauzata de o boala a inimii, datorata unui debit sangvin insuficient în arterele coronariene - arterele care hrănesc inima cu sânge, ceeace inseamna ca arterele coronariene incep sa se blocheze cu substante lipidice ( manifestare cunoscuta ca aterom) care impiedica fluxul normal de sange catre inima. Procesul prin care arterele incep sa se blocheze se numeste arteroscleroza. Restrictionarea fluxului de sange catre inima provoaca durere si disconfort. Unii oameni spun ca simt o apasare in piept, se simt fara respiratie sau ca si cum s-ar ineca.

Angina nu este acelasi lucru cu un atac de cord (cunoscut si ca infarct miocardic), care este rezultatul blocarii complete a unei artere coronariene. Angina poate fi vazuta ca un avertisment ca intr-o zi veti putea avea un atac de cord, deoarece arterele dumneavoastra sunt partial blocate si, la un moment dat, ar putea fi blocate complet. Totusi, sunt cativa pasi simplu de urmat pentru a incetini sau chiar opri acest proces, prin cateva schimbari ale stilului de viata si prin luarea medicatiei pentru angina prescrisa de doctorul dumneavoastra.

Este foarte important sa reduceti riscul de a face o boala de inima – o mare parte din oameni mor din cauza unei afectiuni coronariene mai mult decat datorita altei afectiuni. 25% dintre barbati (unul din patru) si aproape 17% dintre femei (una din sase) mor datorita bolilor de inima si unul din cincizeci de oameni sunt afectati de angina. Din pacate este o afectiune frecventa, iar sansele de a dezvolta aceasta boala cresc cu varsta.

Daca exista suspiciunea de angina, doctorul dumneavoastra v-ar putea cere sa faceti cateva teste la un spital unde veti fi supus la una sau mai multe din urmatoarele examinari/investigatii:

• Angiografie coronariana
• Electrocardiograma (EKG)
• Imagistica rezonanta magnetica (RMN)
• Teste cu radionuclizi
• Testari elecrofiziologice
• Teste de sange pentru colesterol

De asemenea veti fi sfatuit sa renuntati la fumat, sa faceti mai multe exercitii in mod regulat, sa slabiti, sa aveti o dieta alimentara sanatoasa si sa luati masuri pentru a scadea tensiunea arteriala.

Desi angina nu poate fi vindecata, sunt cateva medicamentatii foarte eficiente care va pot ajuta sa controlati afectiunea si sa opriti agravarea ei (vezi Tratamente pentru Angina). Este posibil sa duceti o viata normala si sa controlati cu succes boala.

Angina este o durere de piept sau disconfort rezultata din scaderea fluxului de sange oxigenat catre inima. In cele mai multe cazuri, aceasta perturbare a fluxului de sange este datorata unei boli la nivelul coronarelor – vasele de sange ce asigura hrana inimii - si se intampla cand aceste vase se ingusteaza. Prin urmare, angina este un simptom si nu o boala.

Inima necesita o cantitate de sange adecvata pentru a functiona bine, iar sangele oxigenat este transportat catre inima prin arterele coronariene. In cazul unei boli coronariene, depuneri de grasime numite placi de aterom se acumuleaza inauntrul acestor vase, ingustandu-le si reducand cantitatea de sange care poate curge prin ele. Cand inima este solicitata sa pompeze mai mult sange decat in mod normal, de exemplu in timpul unor exercitii fizice, vasele ingustate nu pot alimenta inima cat trebuie de repede cu suficient sange oxigenat si de aici apare durerea.

Sunt trei tipuri principale de angina:

1. Angina stabila

Acesta este cel mai comun tip de angina, iar durerea este rezultatul solicitarii fizice care creste frecventa batailor inimii. Acest tip de angina este definit ca stabila deoarece pentru fiecare atac de angina este un tipar fix pentru durere si factori declansatori similari. Cei care sufera de angina stabila pot prevedea cum va avea loc un atac, iar aceste atacuri, de obicei, dureaza cateva minute. Durerea este usurata prin repaus sau prin luarea medicatiei pentru angina.

2. Angina instanbila

Angina instabila nu urmeaza un tipar anume. Un atac poate fi provocat de un efort fizic de mica intensitate – ca mersul pe jos - sau chiar si de repaus.In multe cazuri, angina stabila poate evolua in angina instabila, ceea ce poate fi un indiciu al agravarii bolii. In aceste cazuri ar trebui de urgenta consultat un doctor.

In mod general, durerea provocata de angina instabila este mai rea decat cea provocata de angina stabila. De asemenea durerea tinde sa se manifeste mai des, fiecare episod putand dura pana la jumatate de ora si apare in timp ce va odihniti.

3. Angina variabila

Angina variabila sau angina Prinzmetal este cea mai putin obisnuita din cele trei tipuri de angina. Acest tip are loc fara avertisment, in repaus sau in timpul noptii si afecteaza femeile mai mult decat barbatii.

Este important de notat faptul ca angina nu este un atac de cord, ci o reducere temporara a fluxului necesar de sange catre inima. In timpul unui atac de cord (sau infarct miocardic) alimentarea este complet oprita pentru o sectiune a inimii, muschiul inimii find vatamat permanent. Totusi, daca aveti angina, acest fapt denota ca puteti fi subiectul unui risc crescut de a avea un atac de cord.

Primele simptome ale anginei sunt reprezentate de durererea in piept, care este descrisa de obicei ca o „greutate” sau un sentiment de „presiune” in interiorul pieptului. Severitatea durerii variaza de la persoana la persoana si ati putea simti orice de la o durere vaga pana la o durere acuta. Uneori durerea cauzata de angina se poate raspandi de la piept catre gat, mergand catre brat, stomac, catre spate sau catre maxilar. Pe langa durerea din aceste zone, alte simptome de angina pot include dificultate in respiratie, transpiratie si greata.

Simptomele de angina se manifesta cand inima solicita mai mult sange decat este furnizat de arterele coronariene. Aceasta solicitare este de obicei cauzata de activitate fizica, dar poate include si alti declansatori cum ar fi stari emotionale, stres, vreme rece sau dupa masa. Per total, nivelul de activitate care ar putea declansa un atac de angina variaza in functie de persoana. Multi oameni observa ca atacurile de angina se intampla cel mai des in anumite intervale ale zilei, in mod special dimineata sau dupa-amiaza tarziu. In functie de tipul de angina, simptomele dureaza de obicei mai putin de zece minute odata ce v-ati oprit din activitatea care a declansat durerea. Cu timpul veti invata sa anticipati nivelul de efort care va cauzeaza aceste simptome. Totusi, daca observati ca angina survine in situatii noi pentru dumneavoastra (ex. traversarea unei strazi va provoaca dureri pe care nu le aveati in urma cu doua luni ), apelati la medic.

In cazurile normale de angina, de obicei, simptomele trec daca opriti activitatea care a declansat-o si luati medicamentatia prescrisa pentru angina (vezi Tratamentul anginei). In contrast, durerea de piept asociata cu un atac de cord de obicei dureaza mai mult de cincisprezece minute si nu trece daca va odihniti sau luati medicamentia de angina. Daca aceasta se intampla sau daca simtiti durere mai intensa si cu o frecventa mai mare decat de obicei, ati putea avea un atac de cord si ar trebui sa cautati urgent asistenta medicala.

In majoritatea cazurilor, diminuarea transportului de sange si oxigen catre inima este ateroscleroza - aparitia placilor de colesterol pe peretii interiori ai arterelor. Pe masura ce aceste placi cresc, arterele se ingusteaza si impiedica circulatia sangelui, cauzand dureri. O alta cauza poate fi aparitia vasospasmelelor (spasme – contractii bruste, involuntare - ale arterelor).

Coronarele sanatoase alimenteaza inima cu suficient sange astfel incat sa poata atinge nivelul maxim de debit fara ca dumneavoastra sa simtiti vreo durere. Daca aveti o boala coronariana, aceste vase care alimenteaza inima cu oxigen se deterioreaza. Pentru a repara daunele, organismul le captuseste cu depuneri de grasimi, cunoscute ca placi de aterom. Aceste depuneri tind sa se formeze gradual, de-a lungul mai multor ani si pot fi avea loc oriunde in arterele coronariene. Depunerea aceasta este cunoscuta sub numele de arteroscleroza.

In angina stabila, placile care se formeaza pe arterele coronare sunt tari si stabile, cauzand o constrictie generala si o restrictionare a fluxului sangvin catre inima. In alte cazuri, placile sunt moi si flexibile si exista o probabilitate mai mare sa se rupa. In majoritatea cazurilor de angina instabila placa se rupe, si un cheag de sange se formeaza deasupra datorita trombocitelor – celule sanguine cu rol important in inchegarea sangelui - care adera la deschizatura. Acest cheag restrictioneaza fluxul sangvin catre inima si cauzeaza angina, ceea ce explica de ce angina instabila se poate intampla si cand sunteti in repaus.

In angina variabila, constrictia arterelor coronariene este cauzata de contractia brusca a tesutului muscular neted din peretii acestor vase. Aceasta contractie opreste sangele din fluxul normal catre inima, ceea ce cauzeaza o durere brusca. Angina variabila poate fi cauzata de asemenea de expunere la temperaturi mici, stress, emotii puternice, medicamente care cauzeaza contractia vaselor de sange, fumat sau de folosirea drogurilor recreationale cum ar fi cocaina.

In mod general, un stil de viata nesanatos poate duce la aparitia anginei stabile sau instabile, ca rezultat al nivelului crescut de colesterol si al hipertensiunii arteriale. Sunteti intr-o categorie de risc ridicat de a avea angina daca sunteti:

• Diabetic
• Fumator
• Mancati nesanatos
• Supraponderal
• Consumati mult alcool
• Inactiv (nu faceti exercitii fizice in mod regulat)
• Într-o familie cu antecedente de boală
• De gen masculin
• De varsta mijlocie sau mai in varsta
• Aveti hipertensiune

Desi cauzele comune ale anginei sunt subliniate mai sus, afectiunea poate fi, de asemenea, cauzata de urmatoarele:

• Constrictia arterelor coronariene datorita presiunii externe asupra cavitatii toracice
• Artere coronariene infectate sau inflamate
• Anemie sau deficitul numarului de celule rosii in sange
• Aritmie cardiaca

Angina este o boala obisnuita, afectand in jur de unul din cincizeci de oameni

Dintre toate tipurile de angina, cea stabila este cea mai obisnuita si cea mai usor de tratat. Angina instabila este mai putin comuna si este , de obicei, o evolutie a anginei stabile. Poate fi si un indicator ca boala de inima coronariana se agraveaza.

Angina variabila este cea mai rara dintre cele trei tipuri, se manifesta in doar doua din fiecare suta de cazuri.5. Varsta nu este un factor predominant in angina variabila – oamenii care au acest tip de angina sunt de obicei mai tineri decat cei cu angina stabila sau instabila.

De exemplu, in S.U.A, se estimeaza ca trei din fiecare suta de oameni sufera de angina si ca boala coronariana a fost cauza a 445,687 decese in 2005.

In mod general, numarul de oameni care au angina creste in fiecare an. In UK sunt raportate aproximativ 52,000 de cazuri noi de angina la barbati si aproape 43,000 la femei, cu un total de 96,000 de cazuri noi de angina in fiecare an. Corelat cu aceasta statistica, este in crestere numarul oamenilor care sufera de obezitate si diabet. Aceste doua afectiuni sunt doua dintre cauzele principale de boala coronariana si angina.

Studii ale bolilor de inima in S.U.A concluzioneaza ca sansele de a avea angina depind in mod principal de varsta, sex si trecutul etnic, iar in mod secundar de stilul de viata. In mod specific, categoria de oameni care sunt predispusi sa dezvolte angina stabila si instabila sunt barbati cu varsta intre saptezeci si patru si optzeci si patru de ani. Daca sunteti in aceasta categorie si aveti alte afectiuni pre-existente cum ar fi obezitatea, diabet sau hipertensiune pulmonara, riscul de a face angina este crescut.

Odata ce ati fost diagnosticat cu angina, in mod normal veti avea aceasta afectiune pe viata. Totusi, cu cateva modificari ale stilului de viata, poate fi o afectiune foarte usor de controlat.

Deteriorarea cauzata de boala coronariana nu poate fi inversata, desi puteti impiedica agravarea ei prin combinarea medicamentatiei pentru angina cu adoptarea unui stil de viata sanatos.

Aveti mai jos modalitati de a va tine inima sanatoasa pentru a preveni evolutia bolii coronariene, care este principala cauza a anginei:

• Renuntati la fumat
• Tineti sub control nivelul colesterolului in sange printr-o alimentatie sanatoasa
• Tineti sub control greutatea si tensiunea arteriala scazuta prin exercitii regulate
• Tineti sub control nivelul glucozei in sange daca sunteti diabetic
• Evitati stresul si exercitiile solicitante

Daca ati fost diagnosticat cu angina, ar trebui sa evitati anumiti factori declansatori care pun presiune pe inima, cum ar fi:

• Activitatea fizica: Fiti constienti de nivelul de activitate la care puteti participa inainte ca angina sa se manifeste si nu va angajati in exercitii deosebit de solicitante.
• Stari emotionale: Situatiile care cauzeaza furie, ingrijorare sau stres pot induce un atac de angina. Prin urmare, aceste circumstante ar trebui evitate sau limitate cat mai mult posibil.
• Mesele copioase: Daca o portie mare de mancare este un declansator pentru angina dumneavoastra, adoptati un tipar alimentar in care sa mancati portii mai mici de mancare si in care evitati alimentele grele.

In mod general exercitiile fizice si relaxarea pot ajuta la reducerea stresului, in timp ce alcoolul si folosirea drogurilor pot fi generatori de stres, mai mult decat relaxante.

Desi angina nu este un atac de cord, daca aveti afectiunea sunteti supus riscului de a avea unul. Din acest motiv ar trebui sa dati deosebita atentie tiparului anginei dumneavoastra si sa tineti cont daca se schimba. Aceasta inseamna ca angina sa dureze mai mult sau sa devina acuta, un atac care are loc in absenta exercitiului fizic sau a altor factori declansatori, sau nu raspunde la medicamentatia normala. Daca vreunul din acestea se intampla, ar putea fi un semn ca angina se agraveaza sau devine instabila. Evolutia inspre angina instabila poate sugera ca sunteti supus unui risc mai mare de a avea atac de cord, mai mult decat daca aveti angina stabila.

Cei care sufera de angina ar trebui sa aiba medicamentele cu ei tot timpul si sa fie familiarizati cu semnele si simptomele unui atac de cord. Daca incepeti sa aveti aceste semne sau daca natura atacurilor de angina se shimba si nu cedeaza in urma medicatiei, ar trebui cautata urgent asistenta medicala.

Diversele tratamente disponibile pentru angina pectorala fac unul din urmatoarele trei lucruri: usureaza durerea simtita in timpul unui atac de angina, ajuta la prevenirea unor viitoare atacuri, sau limiteaza formarea depozitelor lipidice in arterele coronariene, astfel reducand riscul unui atac de cord.

Tratamentul pentru angina poate fi impartit in doua grupuri: tratament medicamentos si interventie chirurgicala.

Tratament medicamentos

Preventia simptomelor pe termen lung

Mai multe medicamente pot fi folosite pentru a preveni durerea cauzata de angina. Aceste medicamente pot fi luate de unele singure sau in combinatie cu altele, in functie de recomandarea medicului dumneavoastra:

• Beta-blocante
• Inhibitori ai curentului If
• Antagonisti de calciu
• Nitrati
• Activatori ai canalelor de potasiu

Prevenirea agravarii bolii coronariene

Cateva medicamente pot ajuta la prevenirea agravarii bolii coronariene si a simptomelor de angina:

• Inhibatori ai enzimei de conversie a angiotensinei
• Anti-coagulanti
• Aspirina
• Statinele

Tratament chirurgical

Operatia poate fi recomandata in cazurile acute de angina in care medicamentatia nu controleaza simptomele, sau unde sunt multiple artere constrictionate. Recomandarile chirurgicale depind de locatia blocajului arterei coronariene, prin urmare nu pot fi indicate in toate cazurile. Doua dintre cele mai obisnuite interventii chirurgicale pentru angina sunt:

• Angioplastie: interventie chirurgicala ce consta in repararea sau dilatarea unui vas de sange deformat, ingustat. Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara.Un balon mic este umflat pentru a deschide stentul, care va fi impins impotriva peretelui arterial. Astfel artera se largeste iar placa de aterom este impinsa impotriva peretelui arterial si fluxul de sange va circula mai liber.
• Bypassul coronarian: este o interventie de revascularizare, folosita pentru a imbunatati fluxul sanguin al inimii. In timpul acestei operatii, o vena sau o artera sanatoasa este recoltata din alta parte a corpului si este transplantata pe artera bolnava. Vena sau artera transplantata ocoleste portiunea blocata din artera coronara. Acest nou pasaj va aduce sange bogat in oxigen pentru muschiul cardiac.

1. http://www.patient.co.uk/

2. http://www.nhs.uk/Pages/HomePage.aspx

3. http://www.mims.co.uk/

4. http://www.bhf.org.uk/#&panel1-1

Depresia este recunoscuta ca o boala grava. Nu este sinonim cu a te simti mizerabil sau nefericit pentru perioade scurte de timp. Daca suferi de depresie clinica, sentimentele profunde de disperare si tristete nu trec repede, putand dura pentru mai mult de doua saptamani legate si interferand cu viata zilnica. Multi suferinzi raporteaza ca nu pot dormi, nu se pot concentra si nu au energie. Unii se simt in permanenta iritabili si cu un tonus scazut, ceea ce poate duce, in cele din urma, la ganduri de auto-vatamare si suicid. O credinta gresita este faptul ca modul groaznic in care te simti in acel moment nu se va schimba niciodata. Totusi, depresia este o boala tratabila, in pofida faptului ca diferiti oameni resimt simptome diferite cu intensitati variabile.

De exempu, depresia si anxietatea sunt cele mai obisnuite forme de boala mentala in Anglia, cu unul din zece adulti (sau 10% din populatie) suferind la un moment dat de acestea. Studiile arata, de asemenea, ca femeile sunt predispuse la depresie de doua ori mai mult decat barbatii, una din patru, fata de unul din zece in populatia generala 2. Motivele pentru asta nu sunt clare, desi se crede ca femeile sunt mult mai dispuse sa ceara ajutor, ceea ce la randul sau inseamna ca este posibil sa fie diagnosticate si tratate. In plus, se crede ca barbatii tind sa manifeste simptomele depresiei in mod diferit, mai deschis, posibil prin folosirea alcoolului sau drogurilor, si este mai putin probabil sa recunoasca existenta unei probleme. In consecinta, exista o probabilitate mai mare ca barbatii deprimati sa comita suicid, in raport cu femeile deprimate.

Este ciudat faptul ca mare parte a oamenilor care sufera de depresie nu cauta ajutor, desi cercetarile arata ca tratamentul poate fi de folos vastei majoritati a suferinzilor. Obtinerea tratamentului pentru depresie este foarte important, deoarece aceasta boala epuizanta nu afecteaza doar viata de zi cu zi si abilitatea de a functiona (atat la lucru cat si social), dar poate avea un efect profund asupra familiei, prietenilor si colegilor.

Depresia nu este limitata de varsta. In Anglia, din cauza acesteia, sufera 2% din adolescenti si 20% dintre oamenii cu varstele intre 65-69 de ani 4. Trebuie mentionat ca, din nefericire, daca ati avut un episod de depresie clinica, este foarte probabil ca acesta sa fie urmat de altul. Aceasta, totusi, ar trebui sa va ajute sa recunoasteti simptomele pe masura ce se manifesta cu cateva saptamani inainte, dandu-va un avertisment si timp sa pregatiti tratamentul adecvat. Recunoasterea factorilor declansatori timpurii si a semnelor de depresie va pot ajuta pe dumneavoastra si pe doctorul dumneavoastra sa preveniti agravarea bolii.

Depresia clinica este o boala neinteleasa. Unii oameni cred ca este o dispozitie, aproape adoptata in mod voit si ca ar trebui sa invete sa „se lase de prostii”.

Desi este cea mai frecventa problema de sanatate mentala, comunitatea medicala nu este sigura la modul unanim de cauzele ei. Simptomele difera de la o persoana la alta si boala in sine variaza de la forme usoare la cele severe, incluzand variatii precum tulburarea bipolara si depresia maniacala. La unii oameni devine o boala care ameninta viata, pe cand la altii poate fi un sentiment cronic de tristete si inutilitate care persista.Un numar socant de 25% dintre oamenii cu varsta de 65 de ani si peste, sufera de depresie 5 in zilele noastre. In ciuda faptului ca tratamentul depresiei poate avea o rata ridicata de succes, oferind suferinzilor posibilitatea de a-si recapata viata, majoritatea oamenilor care au depresie nu cauta ajutor.

Daca credeti ca ati putea avea depresie, este foarte important sa faceti o programare cu doctorul dumneavoastra, sa discutati despre ceea ce simtiti. E posibili sa nu suferiti de depresie, sau sa aveti alte probleme, dar este cu mult mai bine sa fiti siguri decat sa nu actionati si sa sperati ca o sa treaca.

Termenul „depresie” acopera o gama larga de simptome si stari. Sunt multe si diferite tipuri de depresii, incluzand tulburarea afectiva sezoniera (TAS), depresia cronica, depresia postnatala, tulburarea distimica, depresia maniacala, ca sa numim cateva. Fiecare forma a bolii are o exprimare diferita, simptome diferite, se trateaza diferit si poate fi grava sau moderata. De asemenea au cauze diferite, cum ar fi problemele hormonale, fondul genetic, factori de mediu, sau un dezechilibru chimic la nivel cerebral. Doctorul dumneavoastra va discuta cu dumneavoastra in detaliu ce forma de depresie aveti si va va recomanda tratamentul adaptat afectiunii dumneavoastra.

Unii oameni care au depresie clinica nu realizeaza ca au o boala, in mod special daca sentimentul de tristete si disperare i-a insotit pentru mult timp. S-au obisnuit cu felul in care se simt si considera aceasta stare normala, mai ales daca s-au mentinut activi sau simptomele lor sunt mai putin emotionale si au o natura predominant fizica. Totusi, este foarte important sa obtineti ajutor daca sunteti deprimat, deoarece va afecteaza abilitatea de a functiona social, la lucru, acasa sau la scoala, si poate duce la alte probleme daca este lasata netratata.

Numarul de simptome pe care le manifesta o persoana cu depresie depind de tipul si severitatea bolii. Daca sunteti parinte sau parte dintr-o familie in care unul dintre membri are depresie, s-ar putea sa nu observati la inceput dezvoltarea afectiunii, deoarece simptomele pot aparea progresiv. Puteti sa nu observati semnele timpurii, acestea devenind evidente pe masura ce simptomele se agraveaza. In plus, oamenii care sufera de depresie pot avea impresia ca simptomele se imbunatatesc in timp, dand iluzia ca dispar de unele singure, pentru ca in cateva saptamani sa aiba un episod mai grav.

O persoana cu depresie nu poate sa „termine cu prostiile” sau „sa se faca sa se simta mai bine”, oricat de mult ar incerca. Simptomele pot fi coplesitoare si pot dura saptamani sau luni in sir, afectand relatiile (atat profesionale cat si personale), abilitatea de a functiona la lucru si ca membru al unei familii sau grup social. Unii oameni pot avea simptome care nu sunt tipice si nu se incadreaza in norme, de exemplu, o pierdere subita a concentrarii sau memoriei. 6

Desi depresia in toate formele sale este considerata a fi o boala mentala, multe dintre simptome pot fi si fizice. Oamenii cu depresie pot avea cateva, toate, sau numai unele dintre simptomele descrise mai jos:

Simptomele fizice ale depresiei includ sentimentul de epuizare si lipsa de energie, dureri si nevralgii inexplicabile, tipare de somn si alimentatie dezorganizate (de exemplu dificultate de a se culca sau trezire foarte devreme, vise neplacute, pierderea greutatii sau ingrasare in mod subit), constipatie, pierderea libidoului (apetit sexual), miscare si discurs incetinit, schimbari in ciclul menstrual.

Simptomele psihologice ale depresiei sunt ample si variate. Oamenii care sufera de depresie pot avea unele sau mai multe dintre urmatoarele:

• Anxietate
• Iritabilitate
• Sentiment de vina
• Sentiment de inadecvare
• Sentiment de ratare
• A se simti fara stare sau agitatie
• A fi ultra-sensibil la critica
• Plans excesiv
• Pierderea sperantei
• Stima de sine scazuta
• Intoleranta fata de altii
• Dificultate in a lua decizii
• Stare de nefericire intensa continua, stare trista (de obicei mai intens dimineata)
• Lipsa de incredere in sine
• Deznadejduire si neputinta
• Nu se mai bucura de lucrurile de care obisnuia sa se bucure
• Lipsa de motivatie sau interes
• Sentimentul ca viata nu merita traita
• Sentimentul ca viata e nedreapta
• Concentrarea gandurilor pe aspecte negative
• Frica de a fi lasat singur sau de a trebui sa fie sociabil
• Frica de a fi o povara pentru ceilalti
• Sentimentul ca viata trece pe langa el/ea
• Meditat excesiv asupra mortii
• Ganduri suicidale sau asupra vatamarii altora

Cauza exacta a depresiei nu este cu totul inteleasa, dar se crede ca exista o serie de factori care se combina pentru a declansa un episod depresiv, desi aceiasi factori declansatori nu provoaca neaparat depresie la oricine. Oamenii ajung sa aiba depresie cel mai frecvent datorita unei game de cauze, mai mult decat datorita doar unei singure cauze .Cateva dintre acestea sunt listate mai jos:

Fizice – anumite evenimente, cum ar fi accidentele, menopauza, nasterea, pot cauza schimbari hormonale in organism, acestea fiind responsabile pentru debutul depresiei, de exemplu – depresia post-natala, sau tulburarea post-traumatica de stres ce duce la depresie. Studii recente sugereaza, de asemenea, ca depresia la barbatii in varsta poate fi legata de scaderea nivelului de testosteron. 7

Chimice – o teorie puternica in psihologia depresiei afirma ca depresia clinica este cauzata de un dezechilibru de substante chimice la nivel cerebral, numite neurotransmitatori (serotonina, norepinefrina si dopamina). Se stie ca aceste substante chimice sunt responsabile pentru emotii, si ca, daca se produce un dezechilibru dintr-un motiv oarecare, acestea pot perturba comunicarea, ducand la stari emotionale modificate, cum ar fi depresia.

Evenimente de viata – unii oameni dezvolta depresie clinica, cunoscuta ca „depresie reactiva”, dupa un eveniment stresant sau suparator, cum ar fi decesul cuiva, dificultati financiare, divort, boala, etc. Se crede ca evenimentul in sine nu este cauza actuala a depresiei, cat inabilitatea persoanei de a face fata gandurilor si sentimentelor legate de acest eveniment.

Psihologice – se crede ca oamenii care au o viziune pesimista asupra vietii, stima de sine scazuta, si care au dificultati in a face fata stresului, sunt mai vulnerabili la a dezvolta depresie. De exemplu, pot vorbi despre o „spirala descendenta” unde un eveniment negativ duce la indepartarea de familie si prieteni, ceea ce poate duce la cresterea consumului de alcool, ceea ce, la randul sau, cauzeaza probleme, ducand la alte retrageri si depresie.

Ritmuri circadiene perturbate – ritmurile circadiene controleaza frecventa, cantitatea si calitatea hormonilor si a neurotransmitatorilor pe care corpul ii produce si secreta si care la randul lor controleaza apetitul, energia, starea de spirit si tiparul de somn/trezire. Cand ritmurile circadiene sunt dezechilibrate, starea de spirit si somnul pot fi perturbate, motiv pentru care aproape toti cei care sufera de depresie au probleme de somn si se simt mai rau intr-un moment anume al zilei.

Genetice – daca cineva in familia dumneavoastra are depresie, este posibil sa dezvoltati aceasta afectiune, desi nu se intampla in mod necesar. Studiile arata ca versiuni ale genei 5-HTT sunt mostenite si ca „versiunea scurta” a acestei gene este prezenta la oamenii care sufera de depresie

Aveti alta boala - studiile arata ca puteti fi predispus la depresie daca aveti anumite boli. Printre acestea se numara maladia Parkinson (aproximativ 40% din oamenii cu maladia Parkinson sufera de depresie) 8,infectii virale, cum ar fi febra glandulara si gripa, hipertensiunea arteriala, dementa, scleroza multipla, hipotiroidism,atac cerebral, boli cardiace si sindromul Cushing

Prescriptii medicale – unele medicamente prescrise, cum ar fi beta-blocantele, blocante ale canalelor de calciu, si levodopa, sunt cunoscute ca generatoare de depresie la unii pacienti. Daca acest lucru vi se intampla, discutati cu doctorul dumneavoastra, deoarece adeseori sunt medicamente alternative pe care le puteti lua, care sa nu cauzeze depresie.

Droguri recreationale – s-a demonstrat ca folosirea pe termen lung a canabisului si a cocainei cauzeaza depresie

Consumul de alcool in exces – oamenii care beau prea mult alcool in mod regulat sunt predispusi sa dezvolte depresie clinica.

Activitati sociale reduse – desi studiile nu pot demonstra aceasta intr-un fel sau altul, se crede ca oamenii care se retrag din societate, care au mai putine interese si hobby-uri sau activitati sociale, tind sa aiba depresie mai mult decat oamenii care sunt implicati in societate.

Cateodata, lupta de a depasi depresia poate lua multe luni sau chiar ani, iar lasata netratata, boala poate avea efecte extinse pe termen lung. Desi majoritatea oamenilor cu depresie nu cauta asistenta medicala, este recomandabil sa o faca pentru a preveni o afectiune care poate scapa de sub control. Calitatea vietii, in general, poate fi afectata in mod advsers, rezultand in tensiuni si probleme la domiciliu, la lucru si in relatiile personale si sociale.

Fizice.

Daca nu tratati depresia, boala poate avea efecte fizice pe termen lung, cum ar fi cefalee cronica, hiperventilatie, hipertensiune arteriala, ulcer, dependente si alte probleme. Unii oameni se simt epuizati, sau dezvolta boli psiho-somatice (dureri fizice fara cauze biologice)

La lucru

Depesia este una din cauzele principale ale dizabilitatii, care cauzeaza absenta de la lucru sau performanta la un nivel mai scazut decat cel normal. La lucru ar putea fi mai inceti si mai putin responsivi, nepasatori fata de rezultat sau performanta si ar putea fi mai predispusi la a face greseli.

Acasa

Familia si domiciliul pot fi afectate in mod negativ de afectiunea dumneavoastra, in afara cazului in care familia are experienta acestei boli sau poate intelege depresia. Oamenii care sunt deprimati au tendinta sa piarda interesul fata de activitatile familiale si sunt mai putin preocupati de oamenii din jurul lor. Focusul lor se intoarce spre sine si pot avea dificultati in a-si exprima atasamentul fata de cei dragi. Pot simti o descrestere a dorintei sexuale si sa nu se simta in stare sa comunice in mod normal, toate acestea putand duce la stres marital si tensiuni.

Copiii

Daca aveti depresie si este lasata netratata, poate avea un impact negativ asupra copiilor. Nu numai ca vor simti lispa atentiei si ingrijirii, dar vor vedea declinul parintelui lor si se vor simti nelinistiti in privinta propriei sanatati. Copiii parintilor deprimati, in comparatie cu cei cu parinti neafectati de depresie, sunt predispusi sa dezvolte probleme emotionale si fizice, printre care boli cardiovasculare si neuromusculare si sa faca abuz de substante.

Cu cat este mai severa boala, cu atat sunt mai grave efectele pe termen lung, deci este foarte important sa obtineti tratament inainte ca problema sa capete amploare. Interventia facuta din timp este deseori cheia unui tratament de succes si prevenirea complicatiilor

Tratarea cu succes a depresiei depinde de acuratetea evaluarii severitatii afectiunii. Cazurile de depresie usoara pot fi cateodata tratate cu exercitii, consiliere si carti de auto-ajutorare, sub supravegherea atenta si activa a medicului de familie. Daca o depresie usoara dureaza pentru doi ani sau mai mult, se numeste distimie, un tip de depresie cronica usoara care este dificil de tratat. Aceasta varietate a bolii afecteaza oamenii cu varsta de peste cincizeci si cinci de ani. Doctorul dumneavoastra va poate recomanda antidepresive pentru a va putea descurca cu boala.

Depresia moderata sau severa este tratata in numeroase si variate modalitati, si s-ar putea dovedi mai bine pentru dumneavoastra sa combinati mai multe metode:

Medicamentatie - antidepresive

Sunt diferite varietati (cunoscute sub titulatura de „clase”) de medicamente pentru depresie care pot fi prescrise – toate sunt numite antidepresive, si toate au diferite actiuni si efecte adverse. Trebuie sa discutati cu doctorul simptomele dumneavoastra si sa va puneti de acord asupra unui tratament. Este important sa gasiti unul care vi se potriveste cel mai bine, astfel incat ar putea fi necesar ca doctorul sa schimbe doza sau clasa de antidepresive. Este important sa tineti minte ca timpul in care antidepresivele au efect poate lua de la doua la patru saptamani, in mod normal, si ca nu trebuie intrerupt tratamentul fara o discutie prealabila cu doctorul dumneavoastra.

Sunt cateva clase de medicamente antidepresive, iar acestea sunt listate in ordine alfabetica:

• Agonist de Melatonina / Antagonist de Serotonina 5-HT2C
• Inhibitori de Monoaminooxidază (MAOI)
• Inhibitori ai Recaptarii Noradrenalinei si Serotoninei(SNRI)
• Inhibitori Selectivi ai Recaptarii Serotoninei (SSRI)
• Triciclice (TCA)

Terapia vorbirii

Pentru oamenii cu depresie pot fi de un mare ajutor diferite tipuri de terapii si consiliere, care le permit sa vorbeasca cu incredere despre evenimente sau factori declansatori care au cauzat initial boala. Adeseori, posibilitatea de a discuta cu terapeuti calificati despre sentimente profunde sau traume poate duce la un sentiment de usurare, ca si cum o povara ar fi fost ridicata, si poate contribui la o solutie permanenta. De cele mai multe ori, depasirea depresiei necesita o combinatie de abordari, iar medicul dumneavoastra de familie va poate trimite catre un consultant care este specializat in ajutorarea oamenilor care sufera de aceasta afectiune. Diferitele tipuri de terapie care sunt adecvate oamenilor cu depresie includ psihoterapia, psihiatria, terapia cognitiv – comportamentala, terapia inter-personala si consilierea

Spitalizarea

Cateodata episoadele depresive pot fi acute si puteti experimenta simptome psihotice, pe langa depresie. Ocazional, oamenii au ganduri suicidale sau idei despre vatamarea altora. Poate fi necesar pentru propria protectie sa fiti ingrijit intr-un spital pentru o perioada. Majoritatea oamenilor cu depresie nu necesita spitalizare, dar daca dumneavoastra aveti nevoie, doctorul dumneavoastra va va trimite pentru o evaluare a sanatatii mentale, inainte de a va interna.

Terapia prin socuri electro-convulsive

Terapia prin socuri electro-convulsive este folosita pentru persoanele cu depresie majora sau severa si care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament. Se face in spitale, sub anestezie generala, ca sa nu stiti sau sa simtiti vreo durere. Functioneaza prin trecerea unui curent de mica intensitate prin creier, care duce la convulsii si la usurarea simptomelor depresiei. Totusi, sunt efecte adverse, cum ar fi pierderea memoriei si confuzie, printre altele.

Litiu

Litiul este un tip de medicament care s-a demonstrat a avea succes in tratarea depresiei. Spre deosebire de alte medicamente pentru depresie, nu functioneaza ca un sedativ si majoritatea oamenilor reactioneaza foarte bine la el. Totusi, are cateva efecte adverse grave si va fi nevoie sa fiti sub monitorizare constanta, fiind necesare teste de sange la fiecare trei luni.

Sunt multe terapii complementare pe care oamenii le gasesc utile in combaterea depresiei, pe langa antidepresive si alte tratamente pentru depresie. Desi nu exista o dovada stiintifica oficiala ca aceste terapii au un impact „cauza si efect”, multi oameni raporteaza beneficiile uneia sau mai multora din urmatoarele tratamente alternative:

Sunatoare (hypericum perforatum) – desi nu are o licenta medicala in tratamentul depresiei, unii oameni cu depresie usoara simt ca au parte de beneficii similare cu efectele luarii antidepresivelor. Totusi, sunatoarea poate avea efecte adverse daca este luata in combinatie cu alte medicamente, cum ar fi anticonvulsivele, anticoagulantele, antidepresivele sau pastile contraceptive.

Acizi grasi Omega-3 – studii inter-culturale au aratat in mod repetat ca in tarile in care acizii grasi omega 3 sunt consumati in mod regulat, cum ar fi Japonia, rata depresiei este mult mai mica. Omega 3 se afla in peste si anumite plante, cum ar fi semintele de dovleac, tofu si nuci.

Acupunctura – acest tratament functioneaza pe teoria conform careia de-a lungul corpului sunt traiectorii energetice. In eventualitatea unei boli, cum ar fi depresia, aceste traiectorii se blocheaza, oprind buna functionare a corpului. Ace fine sunt inserate in puncte energetice speciale de-a lungul corpului, deblocand energia si restaurand sanatatea..

Relaxare si respiratie – folosirea tehnicilor de relaxare si respiratie a ajutat oamenii sa faca fata anxietatii care insoteste depresia, incetinind ritmul cardiac si scazand presiunea arteriala si ritmul metabolic. Acestea aduc creierul in frecventa alpha, calmand organismul si dand posibilitatea de insanatosire.

Proteine, vitamina B, si serotonina – celulele creierului folosesc substanta chimica „serotonina” pentru a comunica cu oricare alta. Serotonina este compusa din amino-acizi care se afla in mancarurile bogate in proteine, cum ar fi carnea, pestele, ouale si unele tipuri de fasole. Mancarurile bogate in vitamine B (cum ar fi bananele sau avocado) va pot ridica starea de spirit, prin stimularea de producere de serotonina in corp

Mancaruri de evitat – unele mancaruri si bauturi pot da o stare temporara de euforie, dar aceasta este aproape intotdeauna urmata de o stare contrarie, pe masura ce efectul trece. De aceea, este bine sa evitati sa consumati prea mult alcool, cafeina, zahar si mancaruri bogate in grasimi, pentru a mentine un nivel al glicemiei echilibrat, evitand astfel suisuri si coborasuri..

Yoga, masaj, aroma-terapie – aceste terapii relaxante au ajutat la usurarea simptomelor de anxietate si depresie la unii oameni, desi efectul ar putea fi doar temporar

Terapii creative – miscarea fizica si muzica sunt cunoscute pentru efectele puternice asupra dispozitiei. Terapia prin dans/miscare are scopul de a face uz de dans intr-un mod terapeutic pentru exprimarea directa a starilor emotionale si cognitive. Scopul este de a imbunatati stima de sine, imaginea corporala, comunicarea si exprimarea, precum si pentru a ridica starea de spirit.

1. http://www.mentalhealth.org.uk/

2. http://www.nice.org.uk/

3. http://www.hscic.gov.uk/

4. http://www.rcgp.org.uk/

5. American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV) 4th Edition, American Psychiatric Press Inc, Washington DC, USA 2000

6. Gene-environment interaction and the genetics of depression: Lesh J, Psychiatry Neuroscience 2004, Vol 29 p174-184

7. Paternal Depressive Symptoms and Child Behavioural or Emotional Problems in the United States. Paediatrics, Weitzman et al, 2011 Vol. 128